Sărut-ti voi dărui pe buzele fierbinţi
Iar glasul tău blajin şi cald, podoabă parcă a dragostei,
Regasindu-mi-va ochii-nmărmuriţi, de chipul tău răpiţi ;
E pasărea măiastră ce-mi va deschide zorii la fereastră
Nemaiavând, parcă, răgaz ca liniştea să-mi curme,
Aduci în al meu suflet fiorul dragostei nebune
Te vreau din clipă-n clipă, dorinţa mă urneşte.
E xcepţie îmi e curajul, ce des mă părăseşte.
Aştept totuşi cu un mănunchi de vise ferecate
D e-o viaţă aştept, şi totuşi nu îmi e de-ajuns
O viaţă am s-o fsc, chiar de vei fi departe
R ămîne deci, să văd de n-o să-aştept la nesfârşit....
Acum ce-a mai a rămas pe verticală trebuie cie citit
pt tine...Iulian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu